vineri, 30 noiembrie 2012

Măgarul moldovean și morcovul European


Uniunea Europeană, este visul fiecărei țări nemembre de a se integra în această comuniune de state, cu democrații avansate. Evident că și Republica Moldova tinde spre acest țel, chiar face, zi de zi, pași către acest deziderat. Doar că îi face în ritm de tango. Adică, un pas înainte, doi pași înapoi.
Acesta este ritmul de înaintare a țării noastre catre U.E, sau altfel spus, suntem un fel de Meșterul Manole, împreună cu echipa lui de zidari. La fel, cum și aceia, ce zideau ziua, noaptea se surpa, tot așa și Republica Moldova, cu cât s-a apropiat într-o anumită perioadă de Uniunea Europeană, în perioada urmatoare de timp se îndepărtează, în salturi repezi.
Tot așa cum Meșterul Manole a trebuit să și-o zidească pe Ana, propria lui soție, pentru a realiza o construcție trainică, tot așa și noi, pentru a putea face pași fermi în direcția Uniunii, mai întâi va trebui să ne zidim propriile noastre mentalități comuniste, într-un mormânt imens, mentalități care există în însăși structura statală moldovenească.
Țin minte că am vazut un film cu marele actor de comedie francez, Louis de Funes, în care acesta, călare pe un magar, își făcuse dintr-un băț de care legase o sfoară, un fel de undiță de pescuit. La capătul improvizatei undițe, legase un morcov pe care îl ținea, cu ajutorul "undiței" la10 cm , înaintea nasului măgarului. Bietul asin, simțind mirosul de morcov la câțiva cm de propriul nas, înainta într-una pentru a ajunge la morcov, fără să reușească acest lucru. Morcovul înainta odată cu măgarul.
Așa suntem și noi, un măgar uriaș, iar Uniunea Europeana un "morcov" mult visat, care, pe măsură ce ne atropiem de el, fuge de noi, în același ritm. Asta deoarece, visăm noi la"morcovul european", cătăm înspre el cu un ochi, dar cu coada celuilalt ochi, aruncăm ochiade și spre  "păstârnacul sovietic"
Dar, hai să fim sinceri. Este oare gata Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană? Avem dinaintea noastră, exemplul a destule țări, care, intrând in UE, au dat cu capul de pragul de sus, lovindu-se și amețind de-a binelea: Grecia, Portugalia, Irlanda, Ungaria. Altele , precum și România, chiar dacă nu au avut de pierdut, nici mari realizări n-au avut, grăbindu-se să intre în UE, când încă nu erau pregatite s-o facă.
Așa că, și pentru țara noastră, este un deziderat a intra în UE, dar trebuie să ne alegem momentul în care suntem pregătiți. A te repezi cu capul înainte, ca un berbec, ar fi o gafă. Vom intra cu coarnele în gardul Uniunii și ni le vom frânge. Vom ajunge ca un berbec ciunt, cu unul, sau ambele coarne frânte, iar atunci, nici măcar cu ce să împungem nu vom mai avea. Măcar plăcerea aceasta să ne-o rezervăm. Să luăm în coarne tot ce ne cade în cale. Se spunea că unui popor sărac, pentru a-și potoli foamea, să i se ofere pâine și circ. Dacă "pâine", simbolic spunând, nu avem suficientă, măcar de circ să avem parte din abundență.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu