Dar să vedem ce
au încercat să realizeze şi ce au reuşit cei de la televiziunea Prime. Din
start, şi-au propus să-i copieze întru totul pe cei de la ,,Românii au
talent’’, nu şi însă valoarea premiului, care este de cinci ori mai mică, adică
o jumătate de milion de lei, precum şi şansa de a te lansa în lumea show-bizului.
Un concurs nu se poate fără un juriu, aşa că, după modelul românesc, a fost
ales un juriu format din trei persoane, care se vor a fi ca nişte sosii ale
celor de la protv Bucureşti. Cei trei juraţi moldoveni sunt Nicu Ţărnă, Mihai
Munteanu şi Tania Cerga. Primul dintre aceştia trei, Nicu Ţărnă, pare a încerca
să se erijeze în şeful juriului, un fel de Mihai Petre de la emisiunea
românească, însă departe de carisma şi de prestaţia românului. El încearcă să
facă o jurizare corectă şi obiectivă, fiind singurul care mai catadicseşte să
dea unele vagi explicaţii sau sugestii, îşi mai justifică raţiunile care l-au
făcut să voteze ,,da’’ sau ,,nu’’. Provenind din lumea muzicii, are unele
competenţe în jurizare şi comunicarea cu concurenţii spectatori şi telespectatorii
pare acceptabilă, dar, având în vedere experienţa pe care a câştigat-o şi în
cadrul prezentării emisiunii de televiziune ,,O sută de moldoveni au zis’’,
ne-am fi aşteptat să impresioneze mai mult. Dintre toti juraţii, Nicu Ţărnă,
acumulează cele mai multe puncte pozitive. Îşi ia în serios rolul, pe concurenţii
care prezintă bucăţi muzicale îi poate aprecia cu profesionalism şi
obiectivitate.
Din păcate,
însă, ceilalţi doi, par a fi doar simpli umpluturi. Amândoi sunt paraleli cu
scopul emisiunii, îşi exprimă aprecierile în funcţie de starea de spirit şi inspiraţia
de moment. Mihai Munteanu, cu cine l-am putea asemui dintre membrii juriului de
la Bucureşti? Ar vrea el să fie un Andi Moisescu, dar mai degraba pare tatăl
acestuia. Dacă Andi de la Bucureşti se lansează la finele evoluţiei fiecărui concurent
în adevărate discursuri evaluative, domnul Mihai Munteanu se multumeşte cu un
sec ,,a fost bine’’ sau ,,a fost rău’’, urmat de obligatoriul ,,da’’ sau ,,nu’’,
acceptul sau refuzul de a permite concurentului să meargă mai departe, vine de
multe ori într-un mod paradoxal, cum ar fi: ,,aţi cântat un cântec serios, dar
răspunsul meu este nu’’. În loc să analizeze evoluţiile, să justifice
hotărârile, să dea sfaturi, indicaţii, lui Mihai Munteanu îi este greu să şi
vorbească. Se pare că pentru el cel mai mare chin este să deschidă gura şi să
scoată pe ea câteva vorbe.
Nu din lipsă de
politeţe, am lăsat-o pe Andra la urmă. De fapt nu e Andra, ci Tania Cerga, dar
s-ar vrea a fi Andra cea de la Bucureşti, dar mai mult seamănă cu o păpuşă
barbie. Stă înţepenită în scaun şi doar zâmbeşte, adică mai mult se hlizeşte.
Vorbele sale sunt chiar o raritate mai mare decât cele ale colegului sau din
juriu. Analize asupra evoluţiei concurenţilor, lipsesc cu desăvârşire. Probabil
că s-a impopoţonat în juriu, numai pentru a o admira familia şi cunoscuţii la
televizor, deoarece rolul ei acolo nu prea pare de înţeles şi nici justificat.
Dacă tot se vrea a fi Andra, în cadrul acestui juriu, ar fi trebuit să încerce
a învăţa ceva de la cunoscuta cântăreaţă când aceasta a avut concertul la Chişinău
de hramul oraşului. A te aşeza în scaunul cuiva nu înseamnă că ţi s-au transmis
automat şi competenţele celui care şezuse înainte pe acel loc.
Normal că în
cadrul fiecărui concurs trebuie să existe şi unul sau mai mulţi prezentatori.
Formatul emisiunii ,,Românii au talent’’, ne propune doi prezentatori care au
lăsat sobrietatea deoparte şi apar pe scenă mai degrabă ca doi prezentatori de
corc, uneori chiar ca doi adevăraţi clovni. Dar dacă Smiley şi Pavel Bartoş îşi
îndeplinesc rolurile cu haz, fiind distractivi şi reconfortanţi, cei doi de la
,,Moldova are talent’’, Adrian Ursu şi Mircea Marco nu sunt decât doi măscărici
de duzină. Încercarea lor de a imita,
pare un eşec total. Le lipseşte hazul, poantele inteligente, de fapt nu le
stăpânesc nici pe cele banale. În loc de voie bună, produc doar iritare în rândul
telespectatorilor, fiind, probabil principalii factori care îi fac pe mulţi
dintre cei din faţa micului ecran să caute telecomanda pentru a muta pe alt
post.
Să trecem acum
la concurenţi şi la valoarea acestora. La preselecţie se poate prezenta oricine
fără restricţii. Evident că vom întâlni atât talente moldoveneşti, cât şi
anti-talente penibile. Impresia generală este că cei mai valoroşi concurenţi au
ocolit ,,Moldova are talent’’ şi s-au prezentat la secţiunea de la Chişinău, a
celuilalt show, adică ,,Românii au talent’’. Totuşi, întâlnim şi în cazul emisiunii
basarabene, unele prestaţii remarcabile, alături de evoluţii penibile, frizând
ridicolul. Merită toate laudele unele prezenţe de talente autentice, precum
fetiţa care pictează cu gura, lucru rar întâlnit în lume. Ne-a impresionat şi
vocea suavă şi melodioasă a Valeriei Stoica. De măiestrie sportivă a dat dovadă
şi echipa de Teikondo. După cum ne-a plăcut şi dansatorul Dumitru Ursu, care
s-a mişcat ca un adevărat profesionist.
Dar cele mai
multe evoluţii ale concurenţilor, au fost de-a dreptul penibile. Dupa cum
penibilă a fost şi contribuţia celor care au dat naştere acestei emisiuni. De
la regizori, scenarişti, realizatori-până la cei din platou-juriu şi
prezentatori, totul a fost un fiasco, adică un eşec. Dacă la început noi,
telespectatorii, ne-am aşezat cu speranţe în faţa micului ecran, aşteptându-ne
la o emisiune distractivă, care sa ne descreţească frunţile, să ne ofere câteva
ore de destindere plăcută, ceea ce am vazut la Prime, ne-a dezamăgit pe
majoritatea. Nu e de mirare că mulţi n-au rezistat să se uite până la sfârşit,
au butonat telecomanda, căutând alte destinderi, mai usor de digerat. Cine a făcut imprudenţa să se uite până la
capăt, poate fi considerat un erou al rabdării. Mulţi nu ne-am numărat printre
aceştia şi am renunţat la vizionarea acestei emisiuni încă înainte ca ea să
ajungă la jumătate. Totuşi, să nu fim răutacioşi. Să acordăm circumstanţe
atenuante realizatorilor, să-i privim cu îngăduinţa acordată celor fără
experienţă, aflaţi la început de drum şi să sperăm că îşi vor corecta
neajunsurile din mers şi că la ediţiile viitoare vom avea parte de nişte
emisiuni care ne vor delecta cu adevărat.