Conformismul şi nonconformismul în meseria de jurnalist

Deontologia meseriei de jurnalist impune practicanţilor ei o moralitate deosebită. Bineînţeles că pe parcursul unei astfel de cariere, jurnalistul trece de la conformism la nonconformism cu o frecvenţă destul de deasă. Dacă ar fi să rezumăm într-o idee principală, conformismul jurnalistului trebuie să fie moralitatea. Spiritul de dreptate şi adevăr, dorinţa de a fi în slujba cetăţeanului pentru a-l informa şi pentru a-i uşura existenţa, sunt trăsături de bază fără de care cariera unui jurnalist adevărat este de neconceput.

Mi-am ales această profesiune fascinată de mirajul ei. Bineînţeles că nu-mi doresc să fiu ziaristă doar cu numele, să toc timpul de pomană într-o redacţie, doar pentru a semna la sfârşitul lunii un stat de plată. Îmi doresc să devin un nume de referinţă în jurnalismul basarabean. Pentru aceasta, mă pregatesc de pe acum, de pe băncile facultăţii, atât pe plan profesional cât şi pe plan moral. Lucrând într-un colectiv redacţional, cu o anumită direcţie în presa moldovenească, va trebui să mă conformez cu regulile impuse de orientarea respectivei gazete. În primul rând, va trebui să mă angajez la o publicaţie ale cărei principii şi orientări vor fi similare cu ale mele. Din moment ce va trebui să îmbrăţişez ideile ce vor fi propagate acolo, aceste idei vor trebui să corespundă cu ale mele. În cazul în care principiile sociale politice şi morale ale acestei gazete nu vor fi întocmai cu ale mele, nu am cum să mă conformez cu linia orientativă a redactorului-şef  şi a colectivului redacţional.

Conformismul de principiu, fără de care nu poate exista o simbioză între jurnalist şi gazeta la care lucrează, nu se poate materializa dacă nu suntem călăuziţi de aceleaşi idei. În afară de ideile de bază referitoare la linia politică şi socială adoptată, jurnalistul trebuie să dea dovadă de moralitate. Conformismul său trebuie să se manifeste în raport cu cinstea, corectitudinea, dorinta de a fi în slujba cetăţeanului. Fără o ţinuta morală, exemplară, cariera de ziarist este ratată.

Ca jurnalist, mi-am propus să fiu mereu în slujba adevărului. Îmi voi dedica cariera pentru a servi activităţile mass-media, factorul material rămânând în planul secundar. Plăgi anti-morale precum mita, minciuna, mistificarea adevărului, nu au ce căuta în vocabularul şi activitatea unui jurnalist. Acesta trebuie să dea dovadă de curaj, să nu se lase intimidat de niciun fel de presiuni sau ameninţări. Conformismul profesional în acest domeniu este exclus şi va fi exclus şi din viitoarea mea carieră. Când voi observa că directia gazetei la care voi lucra a apucat o cale neconformă cu principiile etice, conformismul cu ceilalti membri ai colectivului din care voi face parte, se va transforma mereu în nonconformism. Va fi imperios necesar să mă delimitez de poziţia celorlalţi.

Voi refuza să scriu la comandă texte impuse, să laud pe cine vor vrea unii şi să critic alte persoane doar pentru că ar deranja pe cineva. În astfel de situaţii, nonconformismul meu va fi evident, refuzul de a colabora în atare condiţii, va fi total,  de la calea pe care mi-am impus-o de a fi mereu în slujba adevărului, nu mă voi abate niciodată. Conformismul meu faţă de adevăratele principii morale şi etice va fi desăvârşit, iar nonconformismul faţă de o carieră în care să-mi bat joc de meseria de gazetar, se va manifesta permanent. Dacă a sluji mass-media impune cinste, adevăr, corectitudine, cu certitudine că aceste principii mă vor călăuzi întreaga carieră, interesele de gaşcă, textele la comandă, din ordinul unora, vor lipsi cu desăvârşire din activitatea mea, după cum niciodată nu mă voi pune în slujba banului.

Vreau ca marea masă a cititorilor să rostească cu respect şi admiraţie numele meu, iar cât mai mulţi posibil să aibă un gând de mulţumire la adresa mea, pentru că la un moment dat în viaţa lor i-am ajutat, iar articolele mele le-au readus adevăruri pe care fără ajutorul meu ar fi fost în pericol să le piardă.