joi, 28 martie 2013

Câţiva paşi prin poezia spaniolă

Una dintre importantele literaturi naţionale este şi cea spaniolă, remarcându-se atât prin creaţia clasică, cât şi prin cea contemporană. Printre numele cunoscute ale zilelor noastre, îl întâlnim şi pe cel al poetei Leticia Garriga, cunoscută atât în ţara sa, dar având un loc şi în cadrul literaturii universale, cunoscută prin numeroase  traduceri în diferite limbi.
Fiind o reprezentantă a lumii poetice feminine, ea ne dezvăluie un suflet sensibil, pudic, înscriindu-se pe linia femininismului din poezie, asemănându-se oarecum şi cu poetele de limbă română. Leticia Garriga este o poetă a sentimentelor pure şi gingase, delicate precum sufletul său, o poetă a simbolurilor şi a trăirilor intense. Ne poartă ‘’pe creasta albă a valurilor’’, ‘’pe malul unui fir de apă prins între două lunci’’, dezvăluindu-şi sufletul său sensibil, întrebându-se ‘’ cine ar putea trăi fără alean, să te întinzi alături de lac fără focul zbuciumat al memoriei, ca să te-mpaci cu visul’’. Printre locurile de contemplare preferate sunt şi ţărmurile mării, unde gândul şi imaginaţia o îndeamnă să revină la materia primordială, la substanţa cea dintâi, din care suntem plămădiţi cu toţii ‘’mă aflu pe plajă, prefăcându-mă în cenuşă’’.
Sensibilitatea trăirilor sufleteşti ale acestei poete  sunt aduse şi în inimile noastre graţie traducerilor în limba română ale domnului Andrei Langa, de a cărui prezenţă în mijlocul nostru, ne putem bucura în aceste clipe. Domnia sa se dovedeşte a fi un iscusit traducător din literatura spaniolă, mai exact din poezia Leticiei Garriga. Pentru a reuşi această performanţă, domnul Langa este fără îndoială un bun cunoscător al limbii spaniole şi un fin observator al liricii acesteia. Pentru a reuşi să transpună în rândurile noastre sensibilităţi măiastre precum ale Leticiei Garriga, traducătorul trebuie să posede un suflet la fel de delicat. Volumul acesta de traduceri a fost bine primit de critica românească cât şi de consumatorii noştri de poezie. Pe cât de bun cunoscător de limba spaniolă plănuim a fi domnul Langa, acesta se dovedeşte a stăpâni la perfecţie şi limba română. Verbul utilizat de către acesta este unul delicat, făra a zgândări urechile auditoriului, fără a deranja creierele. Metaforele şi celelalte figuri de stil sunt bine alese, plasate cu iscusinţă, folosind un limbaj românesc pe înţelesul tuturora, nu unul prea pretenţios şi sofisticat, împânzit cu expresii snobiste.
Evident că traducatorul nu a atins neapărat perfecţiunea absolută, dar acest volum de versuri ne dovedeşte că tinde să ajungă la ea. Mai are de muncit la urmatoarele volume de traduceri, dar suntem convinşi că fiecare nou volum va fi un pas înainte, iar opera de până acum, cât şi cea viitoare a domnului Langa, va îmbogăţi fondul de carte al literaturii româneşti, cât şi literatura noastră în sine.
                                                                                              

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu