Presa, punte de înţelegere între minorităţile sexuale şi ceilalţi

Principiul de bază al unei democraţii este că toate minorităţile se supun majorităţii, dar, în acelaşi timp, majoritatea dovedeşte toleranţă faţă de minorităţi, îi respectă ideile şi îi garantează drepturile. Republica Moldova se vrea un stat de drept, tinzând spre o democraţie consolidată, deaceea ea trebuie să aibă acest principiu, drept linie călăuzitoare. Drepturile minorităţilor, inclusiv cele sexuale, se află în centrul preocupărilor statelor Uniunii Europene.

Presa moldovenească trebuie să reflecte cu exactitate situaţia acestor minorităţi, cu obiectivitate, sa încerce să explice populaţiei majoritare, încă reticentă faţă de aceste grupuri sexuale, cauzele care i-a adus în situaţia de minoritari, să ne facă să cunoaştem problemele lor, să-i înţelegem. Guvernul basarabean trebuie să implementeze programe de integrare a minorităţilor sexuale, iar presa, fără a fi aservită Puterii, trebuie s-o sprijine ca cele întreprinse să fie înţelese şi acceptate.

Minorităţile sexuale sunt grupuri de oameni creaţi ca şi noi, devierile lor sexuale nu reprezintă perversiuni ci devieri ale unor boli. Aceşti oameni  trebuiesc ajutaţi, nu pedepsiţi, atâta vreme cât ei nu reprezintă pericole publice, iar ei nu desfăşoară acţiuni sexuale de genul de corupere, agresiune, hărţuire.

Presa are obligaţia de a se apleca asupra lor cu înţelegere, de a le reflecta situaţia în rândurile semenilor aflaţi în stare de normalitate, cu obiectivitate, să nu-i întărâte pe unii împotriva celorlalţi, să propage toleranţa şi acceptarea, să nu adopte poziţii vindicative care să ne întărâte împotriva acestor năpăstuiti. Presa trebuie să vină în sprijinul bunei inţelegeri, să ne ajute să-i cunoaştem şi să-i primim printre noi. Mass-media trebuie să ni-i aproprie nu să-i izoleze. Printre minorităţile sexuale de tot felul, există oameni valoroşi, în toate domeniile. Trebuiesc scrise articole, realizate emisiuni audio-vizuale, prin care aceste grupuri sociale să fie prezentate ca fiind normale, presa nu trebuie să se facă ecoul unor extremişti care îndeamnă la ură şi reacţii violente împotriva minorităţilor sexuale.

În raport cu modalităţile de abordare în presă a problemelor şi situaţiei grupurilor sexuale minoritare, rezultă şi posibilitatea perceperii favorabile, sau nefavorabile a acestei cauze importante într-o societate. Presa poate genera, în acest sens, consecinţe nebănuite. Se ştie că minorităţile sexuale desfaşoară diferite festivaluri şi multe alte manifestări de luptă pentru drepturile lor. Dacă o manifestaţie a homosexualilor şi lesbiencelor ce ar urma să aibă loc este reflectată în presă ca pe o calamitate, această abordare poate avea consecinţe nefaste. Poziţia din mass-media poate provoca restul populaţiei, întărâtând-o, putând-o duce la organizarea unei contramanifestaţii, ajungându-se la ciocniri, violente şi vărsări de sânge. Din contra, o prezentare şi relatare tolerantă în presă, poate avea consecinţe paşnice, reconciliante, modul de abordare putând duce la aproprierea grupurilor respective.

Este limpede ca într-o societate, rolul presei este unul determinant. Ea poate să apropie, sau să dezbine. Cu atât mai mult într-o problemă delicată, încă insuficient inţeleasă, cum este cea a minorităţilor sexuale. Deaceea, situaţia lor trebuie reflectată în presa scrisă şi audio-vizual cu obiectivitate, de către jurnalişti adevăraţi profesionişti, inteligenţi, cunoscători ai fenomenului, buni psihologi. Poziţia lor reflectată în activităţile de informare, poate duce la înţelegerea fenomenului, la acceptarea paşnică şi la toleranţă. Din contra, o presă agresivă, făcută de neprofesionişti, pe aceste teme, cu modalităţi de abordare greşit expuse, ce pot avea consecinţe dintre cele mai nefaste, ducând la conflicte de care societatea noastră şi aşa  cu destule probleme, nu are acum nevoie.