Presa occidentală, cea mai fidelă oglindă a imaginii Republicii Moldova

Ancorată puternic în viaţa geopolitică a Europei, a Uniunii Europene, Republica Moldova se bucură şi de atenţia presei europene, fiind un subiect de real interes public pentru consumatorii de mass-media europeni. Tot ceea ce interesează lumea politico-economică a Europei, masele largi de cetăţeni europeni, este firesc să intre în vizorul marilor cotidiene şi periodice din marile capitale din ţările Uniunii Europene. Este firesc ca ţara noastră să fie prezentă în primul rând în presa românească, aceasta fiind sora noastră mai mare, dar articole despre Basarabia, găsim înserate în jurnale din mai toate ţările bătrânului nostru continent.

În anii URSSului de tristă amintire, pentru Occident, Moldova nici nu exista. România vorbea prea puţin despre vechiul ei teritoriu dintre Nistru şi Prut, ca despre o entitate teritorială distinctă pentru a nu stârni "maica Rusie". Presa tătucului nostru de la Răsărit, ne învrednicea cu câte o notiţă fugară, nu Basarabia era în centrul atenţiei monstrului sovietic.

Astăzi Republica Moldova prezintă interes pentru Europa, stârneşte şi interesul presei europene. Cele mai celebre gazete ale lumii au luat Basarabia în colimator, dedicând ample articole ţării noastre. Suntem siguri că şi Uniunea Europeana are nevoie de Republica Moldova, dar noi avem mare nevoie de Europa, iar pentru a ne apropia de ea, trebuie să ne facem cunoscuţi, iar acest lucru se poate realiza doar prin presa din toate ţările europene. În presa din România, ţara noastră a fost reflectată cu precădere în ultimii 23 de ani, pe spaţii largi, în ziarele şi revistele de tot felul, de diferite coloraturi orientative, de specific social sau politic, de ştiri, oficioase de partid, sociale, economice, culturale, istorice.

Presa românească ne-a prezentat ca pe cel de-al doilea plămân prin care respiră un trup comun al aceleiaşi ţări. Relatările româneşti despre sora mai mică, Basarabia, se vor exhaustive, abordându-se cele mai variate domenii, începând cu firul istoric şi sângele din vine care ne leagă, despre podurile de flori pe care păşesc visurile noastre comune, despre nevoile şi aspiraţiile noastre, presa românească venindu-ne în ajutor. Ziarele din România le simţim ca pe propriile noastre gazete, situaţia din Republica Moldova, viaţa civică, politică, economică, cazurile sociale, învăţământul, cultura, viaţa artistă şi sportivă basarabene, toate sunt oglindite cu fidelitate în cotidiene şi periodice de pe celălalt mal al Prutului, atât în presa centrală "România liberă", "Adevărul", "Cotidianul", "Cronica românească"", în reviste literare precum "Secolul XX", "România literară". "Luceafărul", dar şi în presa locală, recte, cea judeţeană. Numeroşi jurnalişti români foarte cunoscuţi, au scris şi scriu despre Basarabia: Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, Dumitru Tinu, Petre Mihai Băcanu, Cornel Nistorescu. Corneliu Vadim Tudor în revistele sale "România Mare" (titlu semnificativ, inspirat din istoria noastră comună) şi "Tricolorul", Corneliu Vadim Tudor fiind cel care s-a implicat şi a realizat efectiv eliberarea din închisorile transnistrene a condamnatului la moarte Ilie Ilaşcu, pe care l-a făcut să ajungă senator de România. Un alt jurnalist român care a acordat spaţii largi în revista sa "Flacăra",  Republicii Moldova şi cauzei basarabene, a fost poetul Adrian Păunescu, cel legat cu multiple fire de ţinuturile noastre.

Pe uşa deschisă de România, Basarabiei, a păşit şi ţara noastră spre Uniunea Europeană şi în presa Europei. Astăzi Republica Moldova este un partener de nădejde al UE şi este tratată ca atare. Privită ca un vlăstar mai fraged european, cu înţelegere, dar şi îngăduinţă, cu simpatie, dar şi cu delicateţe, cu drag, dar şi cu autoritate, Republica moldova este apreciată pentru realizările sale, dar şi aspru criticată şi sancţionată pentru sincope şi derapaje, pentru angajamente nefinisate. Şi cine poate fi oglinda zugrăvirii fidele în Europa a ţării noastre, dacă nu presa occidentală? Marile publicaţii ale lumii civilizate, cele din Germania, Franţa, Anglia, Italia, Spania,Ţările Nordice, acordă spaţii largi prezentării în faţa cetăţenilor europeni a acestui teritoriu inedit, apărut pe harta Europei, doar de două decenii şi ceva.

 Curiozitatea europeană cu privire la apariţia din neant a Republicii Moldova, putea fi satisfacută doar prin presă. Au apărut numeroase articole în gazete importante precum  "Le Monde", "Le Figaro", "Aalemania Zeitung", "Corriere della Sera", "El Paris", "Il Messaggero", "Daily Telegraph", "Der Spiegel", "Focus", "L’adigge".

Odată cu apariţia Republicii Moldova pe harta Europei, au apărut şi moldovenii prin ţările Uniunii Europene, mai ales pe filiera paşaportului românesc, sub al cărui umbrelă, mulţi basarabeni s-au ascuns. Totuşi, reprezentanţii poporului nostru şi-au determinat identitatea proprie, iar presa din Vest, începea să facă cunoştinţă occidentalilor cu ţara noastră şi cu populaţia ei. Din punct de vedere al pitorescului basarabean, al frumuseţilor patriei noastre, am beneficiat de o publicitate prin presă adecvată şi remarcabilă. Republica Moldova este un colţ de rai, zugrăvit astfel europenilor, prin presa scrisă, ţara cu un nemaipomenit potenţial turistic, însă nevalorificat aproape deloc. Gazetele vestice au devenit adevărate ghiduri turistice pentru Basarabia, invitându-i pe cetăţenii Uniunii  să ne viziteze ţara, prezentându-le comori de vizitat, itinerare turistice. Prin intermediul presei din aceste ţări, li s-a facut cunoştinţă cetăţenilor bătrânului continent cu locuri atractive, oameni, tradiţii, folclor, bucătăria moldovenească, ospitalitate,  frumuseţea fetelor, inegalabila lor frumuseţe, dar, uneori şi prea "ospitaliere".

Adevărul este, însă, că nu întotdeauna s-a scris în ţările vestice despre Moldova şi despre moldoveni, în termenii cei mai elogioşi. Se ştie că Istoria ne-a purtat, chiar dacă doar pasager, sperăm noi, prin negura şi vâltoarea celui mai odios Imperiu, de unde am ieşit cu câteva etichete deloc onorante, lipite pe frunte, iar presa vestică le cunoaşte şi ne taxează ca atare. Suntem consideraţi, pe bună dreptate, ca şi ţara cea mai saracă din Europa, iar presa occidentală exact aşa ne prezintă. Moldova este cea mai lovită de sărăcie, ţară europeană, cu PIB-ul  cel mai precar, cu industria cea mai subdezvoltată, agricultură încă colhoznică, vulnerabilă financiar, cu o economie de piaţă în faza incipientă, instabilă politic, cu probleme sociale acute.

Din păcate, aceasta este faţa mânjită cu zoaie a oglinzii moldoveneşti, aşa cum apare ea în presa din Uniunea Europeană. Noi ştim ca U.E. nu face concesii nimănui, mai ales unei ţări ca a noastre, care aspiră sa intre în Uniune. De aceea presa vestică reproduce cu fidelitate imaginea a tot ce ţine de spaţiul basarabean, fiind unitatea de măsură cu care suntem luaţi la puricat. Multe ţări privesc încă cu reticenţă o eventuală intrare a noastră în Uniunea Europeană, din cauza unei prognozate invazii moldoveneşti în ţările europene. Presa lor relatează, dar şi alimentează şi amplifică temerile nejustificate că ai noştri concetăţeni vor crea un dezechilibru pe piaţa muncii, vor duce la escaladarea gradului de infracţionalitate pe plan european.

Numeroase gazete din ţările Europei civilizate, ne văd doar ca pe nişte rakeţi sovietici, gata de a comite infracţiuni. Destule jurnale occidentale văd Republica Moldova ca pe un teatru de operaţiuni a mafiei ruse, unde se desfăşoară valuri de fapte antisociale, spălări de bani, organizarea de reţele de prostituţie, punerea la cale a atentatelor, perfecţionarea bandelor de crimă organizată. Noi ştim că nu este aşa, că se exagerează cu rea voinţă, dar va trebui să convingem, prin faptele noastre, acea parte tendenţioasa a presei din Uniunea Europeană, reticentă şi ostilă, manifestând respingere la adresa noastră, a ţării şi a poporului, să o convertim de partea cauzei moldoveneşti, să le demonstrăm că suntem altfel de cum ne descriu ei.

Avem greutăţi şi lipsuri, ca oricare ţară la început de drum, la început de democraţie, dar suntem pe cale să devenim un adevărat stat de drept, cu principii democratice consacrate. Datoria ţării noastre şi a noastră este să lămurim această parte a presei europene ca încetul cu încetul devenim parteneri de nădejde ai Uniunii Europene. Iar presei care ne laudă şi ne descrie ca pe un paradis turisic, trebuie să-i aducem confirmări suplimentare, că Moldova este Edenul european, iar basarabenii cele mai primitoare gazde. Avem nevoie de presa europeană, fără ea, virtuţile noastre vor rămâne absconse. Laudele din presă ne vor trimite investitori străini strategici, fără de care progresul este imposibil. Prin presa din vest ni se vor deschide porţi nebănuite, spre universităţi celebre, burse, parteneriate economice, sociale, culturale.

Fără  de presă nici o entitate socială, sau teritorial-administrativă, nici un individ nu se poate afirma. Doar dacă ai de partea ta presa te poţi afirma, dacă ai câştigat graţiile presei, ai câştigat opinia publică. Putem spune că dacă Republica Moldova va cuceri  de partea sa întreaga presă occidentală, a câştigat întreg Occidentul. Societatea noastră are de luptat pentru salvgardarea tuturor valorilor de care dispunem, de a aduce corecturi acolo unde se impune, dar apoi, în cea mai mare măsura, să avem de partea noastră presa vestului, pentru că folosindu-ne de presa occidentală, să ne impunem în U.E., noi să fim ai Uniunii Euroopene, iar Uniunea Europeană a noastră.