Unitate de elită cu suficiente lipsuri

Dacă consultăm scrierile alese, aflăm că în Municipiul Bălţi există o Universitate de mare prestigiu. Dar dacă ne apucăm s-o căutam, n-o găsim nicăieri în oraşul nostru. Să fi dispărut între timp? Sau se face referire la universitatea noastră? Poate că e vorba despre aceasta, ea o fi, dar cu multe lipsuri.

Avem săli de curs, studenţi, facultăţi, dar n-avem laboratoare suficiente. Dotări, cu materialele clientului. Adică dacă vrei tehnică cu care să lucrezi, n-ai decât să-ţi aduci de acasă, aşa cum a făcut grupa 25 de jurnalism. Cadre didactice, cu duiumul, doar că nu toţi au pregătirea profesională adecvată. Unii se complac la stadiul pe care l-au avut la debutul în învăţământ, asta până la pensie. Mulţi dintre studenţii noştri frecventează cursurile doar ca să se afle în treabă sau pentru că îi trimit părinţii de acasă. A frecventa cursuri este un fel de a spune, deoarece nu asta înseamnă turul de ore. Dar să nu ne alarmăm. Dacă nu se prea omoară cu frecvenţa, aceşti colegi ai noştri sunt deosebit de inventivi, conferindu-i fiecărei încăperi din universitatea noastră utilizarea de care au ei nevoie. Astfel cantina devine sală de jocuri, biblioteca depozit de cărţi, bine dotată, dar fără cititori. Nu neg că nu s-a dezvoltat fenomenul de a plimba cărţile de la bibliotecă până acasă şi înapoi, fără ca cineva să le citească.

Dacă nu avem rezultate prea strălucite la învăţătură, în schimb suntem campioni la jocul de Mafia. Multe dintre colegele noastre, dacă nu au nimic în comun cu lecţiile, în schimb transformă sălile de curs şi coridoarele în scene de parada modei, etalându-şi cosmetica, toaletele moderne.

Dar dacă tot am pomenit de cuvântul toalete, să ne referim şi la încăperile intime, cu acelaşi nume. Bineînţeles că a le boteza toalete este deosebit de pretenţios. De fapt, ele sunt niste haznale ordinare de unde răzbat miasme pestilenţiale şi unde colcăie mizeria laolaltă cu viermii.

Una dintre facultăţile de elită ale universităţii este cea de Litere. Dar ce fel de litere? Litere strâmbe, greşite. Parcă studenţii de aici se iau la întrecere cine vorbeşte mai pocit şi mai incorect. Compoziţiile gramaticale bizare, acordurile total greşite, rusismele, arhaismele, se întâlnesc la tot pasul. A vorbi cât mai greşit a devenit un titlu de glorie, iar cine se exprimă într-o limbă cât de cât corectă, devine caraghios şi obiect de batjocură.

Aceasta este Universitatea noastră, teoretic o unitate de învăţământ de elită, dar practic cu multe lipsuri în toate domeniile atât de latura umană, profesor şi student, cât  şi ca dotări cu material. Sperăm însă că în curând va deveni ceea ce ne dorim cu toţii şi îşi va merita titulatura cu care este cunoscută printre instituţile de învăţământ superior din Republica Moldova.