Planul unei investigaţii jurnalistice

Investigaţiile jurnalistice sunt articole de cel mai important interes pentru publicul consumator de presă. În general, se abordează subiecte palpitante care stârnesc curiozitatea celor care le urmăresc, devorând temele cu un vădit apetit de presă. Orice articol informaţional trebuie să fie cuprins în totalitate de veridicitate. Este logic ca din moment ce articolul se numeşte de investigaţie, pentru a fi realizat, este nevoie de o investigaţie temeinică. Iar aceasta nu poate fi realizată fără conceperea, în prealabil, a unui plan de investigaţie. Nu poţi porni la muncă abordând un subiect atâta de amplu, care trebuie prezentat cu exactitate, fără a avea planuri bine definitivate. Un caz care s-a bucurat de o atenţie şi un interes general pe plan mondial, a fost cazul Primului Ministru suedez, Olof  Palme, asasinat din motive politice la data de 28 februarie 1986. Gazetele din toate ţările lumii, cât şi audiovizualul s-au întrecut în a oferi informaţii despre caz, sau analizau cauzele, efectele sau cine a stat în spatele acestei crime. Pentru a face o astfel de investigaţie de proporţii, fiecare a trebuit să aibă un plan de investigaţii foarte bine definitivat, conceput din cele mai mici amănunte, stabilit şi pus în aplicare de către profesionişti desăvârşiţi.

1) Într-un astfel de plan, se incepe, evident, cu alegerea titlului. În cazul investigaţiei pomenită mai sus, titlul a fost: ,,Asasinarea lui Olof Palme’’.

2) Bineînţeles că această alegere trebuie să fie în concordanţă cu scopul pe care şi-l propune echipa de jurnalişti. Scopul trebuie să fie bine defitivat, iar în cazul Olof Palme, acesta era investigarea jurnalistică a motivelor şi circumstanţelor în care a fost asasinat premierul suedez, precum şi a consecinţelor ce au urmat în viaţa politică mondială, după această crimă oribilă.

3) Următorul punct din planul de investigaţii este organizarea şi durata acţiunii. Această parte se referă la: colectarea informaţiei de bază prin utilizarea tehnicilor: observaţia, lucrul cu documentele, discuţia, verificarea informaţiei de bază; verificarea şi confirmarea ipotezei; ultimul interviu.

4) Punctul 4 este bugetul sau resursele: tehnice, umane, materiale, financiare. Normal că nicio investigaţie nu poate fi realizată fără resurse financiere: deplasare la faţa locului, munca reporterilor, perioada de timp petrecută pe teren, cât şi toate celelalte implică cheltuieli şi necesită un buget adecvat. Cu cât trustul de presă deţine mai mulţi bani, cu atât investigaţiile vor fi mai complete, mai exacte şi mai la obiect. Totul depinde de bugetul alocat, de banii cheltuiţi.

5) Redactarea textului jurnalistic. După culegerea informaţiilor, se trece la realizarea articolului care va apărea în presă. Acesta trebuie să capete o formă cât mai atractivă, mai pasionantă, iar acest lucru ţine de talentul jurnalistului, atât acela de gazetar cât şi cel literar. Conflictul trebuie prezentat, gradat din punct de vedere emoţional, pentru a impresiona. În cazul Olof  Palme, s-a început cu analizarea rolului său în viaţa politică, s-a trecut de la viaţa lui familial-umană, ajungându-se la punctul culminant-asasinarea sa, subiectul prezentând în continuare o destindere emoţională atunci cand s-a făcut analiza consecinţelor viitoare ale acestui gest.

6) Publicarea reacţiei la colectarea informaţiei. Fiecare articol publicat, urmăreşte să stârnească un interes cât mai mare în rândurile cititorilor. De aceea orice gazetă urmăreste ce reacţii a iscat în momentul publicării articolului. Colectarea acelor reacţii este un factor de cea mai mare importanţă pentru acel ziar.

7) Decizia vizând continuarea sau încheierea temei investigate. În funcţie de interesul stârnit, colectivul redacţional poate decide continuarea acelei teme sau închiderea subiectului. Bineînţeles că un astfel de caz ca şi cel al asasinarii lui Olof  Palme a fost în centrul atenţiei o lungă perioadă de timp, iar gazetele se întreceau în a continua cât mai multă vreme subiectele.

Pentru a realiza o investigaţie cu adevărat profesionistă şi a prezenta un articol care să se afle în centrul atenţiei opiniei publice, echipa de investigaţii trebuie deci, să-şi întocmească un plan de investigaţii, ales cu grijă, care să vizeze o documentare perfectă şi o expunere pe măsură. Acest plan trebuie respectat cu stricteţe, urmat pas cu pas, el indicând drumul de parcurs. Pus în aplicare de o echipă pe măsura, respectarea acestui plan minuţios şi competent, garantează succesul articolului sau a seriei de articole.

În cazul asasinării lui Olof  Palme, este de la sine înţeles că fiecare gazetă şi-a trimis pe teren cei mai buni specialişti din cadrul colectivului redacţional. Aceştia şi-au întocmit cele mai potrivite şi profesioniste planuri de investigaţii, respectarea acestora aducând în faţa opiniei publice mondiale un caz de interes deosebit. Olof  Palme a fost un om politic dintre cei mai iluştri de pe Mapamond, asasinarea acestuia fiind urmărită pe toate meridianele globului. De aceea, trebuia prezentată în gazete cu un înalt profesionalism. Investigarea acestui caz nu a putut fi realizată decât cu un plan de investigaţii pe măsură, iar respectarea acestuia a dus la un imens succes de presă pentru fiecare gazetă în parte, care a abordat acest subiect.