Presa, liantul dintre naţionalităţile poporului moldovenesc

Pe plaiurile de vis cuprinse între Nistru şi Prut, adică pe teritoriul legendarei noastre Basarabii, sunt răspândite un număr impresionant de naţii, adică de minorităţi naţionale. Zona fiind mirifică, fiecare grup naţional, ajuns pe meleaguri moldave, şi-a înfipt adanc radacinile în solul patriei noastre. Moldova i-a primit cu generozitate, noi, băştinaşii am încercat să trăim în bună vecinătare cu fiecare minoritate etnică, ne-am străduit ca fiecare entitate naţională să se simtă ca la mama lor acasă, până când, în unele perioade, am ajuns noi oaspeţi în propria noastră ţară, majoritarii priviţi ca şi nişte minoritari toleraţi. În zilele noastre, lucrurile s-au mai aşezat pe făgaşul lor normal, în general, reuşim să trăim cu toţii în deplină înţelegere, pe aceste plaiuri.

Evident că această coloratură etnică nu putea să scape presei autohtone, nu putea trece nemenţionată, caracteristicile socio-etnice ale fiecărui grup naţional fiind aduse în lumină de numeroasele publicaţii răsărite în anii din urmă, precum ciupercile după ploaie. Dacă împărţim acelaşi teritoriu, dacă udăm cu sudoarea frunţii fiecăruia, dealurile şi câmpiile noastre mănaoase, este firesc să ne cunoaştem unii pe ceilalţi fiecare grup de naţionalitate conlocuitoare să-şi etaleze valorile, tradiţiile, folclorul, caracteristicile. Şi ce mijloc mai facil avem noi la îndemână, pentru a se face fiecare cunoscut printre celelalte naţii ce compun poporul moldav, decât presa, acest mijloc de comunicare, accesibil tuturor.

Nu vreau să fac acum apologia presei şi să-i arog nişte merite înca necuvenite deplin. Mass-media are încă multe de făcut pe drumul aproprierii între noi ca naţii moldoveneşti, dar, trebuie să recunoaştem că nici o altă instituţie nu a făcut atâtea câte a făcut presa, în acest sens.

Suntem un singur popor, mai multe culturi, culturi adunate în jurul bunului cel mai de preţ al fiecărui neam, limba sa strămoşească. Presa, atâta cât a putut, ne-a făcut cunoştinţă cu o multitudine de limbi care dăinuiesc de veacuri pe aceste meleaguri. Minorităţile naţionale şi religioase şi-au găsit reflectarea în presa de diferite limbi, de pe teritoriul basarabean. Religia naţională este catalizatorul fiecărui popor, iar prin intermediul presei, noi facem cunoştinţă cu conceptele religioase, cu tradiţii, dogme, concepte, principii etice, estetice, ale fiecărei naţii moldoveneşti, ale fiecărei religii în parte. Avem pe teritoriul basarabean o mulţime de religii reflectate în ziarele de diferite limbi, sau în postorile radio-TV, de diferite orientări naţionalo-religioase. 

Întâlnim pe stradă, dar şi zugrăviţi în presă, ortodocşi de ambele stiluri, catolici, reformaţi, mozaici, musulmani, neoprotestanţi, adică baptişti, penticostali şi altii. Fără presă n-am şti mai nimic despre mulţi dintre aceştia, dar aşa, mass-media ne ajută să-i cunoaştem, să-i înţelegem şi să ne apropiem de ei. Tot cu ajutorul presei, cunoaştem tot mai multe despre grupurile etnice de pe teritoriul ţării noastre, despre limbile lor, unele de sorginte latină, altele slavă, germanică, cu cultură, tradiţii, folclor, artă culinara, port. Presa este iarăşi prezentă la datorie. E drept că ziarele şi audio-vizualul de limba română reprezintă  portrapelul românismului, iar cele de limba rusă, portdrapelul slavismului, dar ele fac şi referiri depre celelalte naţii.

Din păcate, de multe ori sunt prea pătimaşe aceste ziare naţionale, unele chiar cultivă vrajba, sau sunt părtinitoare, în general, nu se face cât ar trebui, pe linia minorităţilor, dar, aşa cum în toate suntem la început de drum, iar presa noastra creşte în valoare şi consistenţă, pe zi ce trece, şi în abordarea problematicii minorităţilor, va deveni o oglindă fidelă a societăţii basarabene. Această familie mare a jurnaliştilor, din care şi eu sper că voi face parte în curând, îşi are menirea să contribuie, dupa rolul ce îi este predestinat, la propăşirea societăţii moldoveneşti, inclusiv din punct de vedere al minorităţilor religioase şi naţionale, la a căror cunoaştere reciproca şi bună înţelegere, pot contribui şi pune umărul.